joi , 20 iulie 2017
Urgent

Istoria

***

Nistrul ”șerpuit” în preajma s Speia.      SPEIA aşezată pe doua muchii de povârniș de pe malul drept al rîului Nistru, acolo, unde apele lui  parcă nedorind sa plece mai departe, fac doua cotituri, fapt rar întîlnit pe tot cursul sau.

    In cartea lui E. Giurgea: „Dicţionair statistic al Basarabiei”, Chişinău 1922, este menționat faptul că anul 1619  este anul înfiinţării satului, iar primii locuitori purtau numele Ciobanu.

 Însă un document oficial, ajuns pînă în zilele noastre este cel întocmit în perioada 01.09.1635-31.08.1636, în care  Domnitorul Moldovei Vasile Lupu întăreşte satul Chivărul fraţilor Ilieş şi Gheorghiţă Şeptelici, care au asura lor „  direse şi urice de la Iancu voievod". Iancu Sasu a domnit în perioada a. 1579-1582, ceea ce ne permite să  presupunem, că satul exista deja cel tîrziu din 1582. Faptul că Speia şi Chivărul este unul şi acelaşi sat, istoricii l-  au demonstrat de mai mult timp în urmă, iar pe harta lui Dimitrie Cantemir din lucrarea sa „Descrierea Moldovei"  apărută în a. 1716 satele Speia şi Chivărul sînt puse la un loc. La recensămîntul din a. 1771-1773 în sat erau 23 de  case şi bordee, în care locuiau 20 familii de moldoveni şi două văduve și o casă duhovnicească a cărei proprietară era Jicniceroaia Zamfira. Dintre toţi proprietarii satului doar Pavel Leonard (1834-1890) s-a manifestat  ca un activist de vază în viaţa Basarabiei. A fost ales în funcţia de Preşedinte al nobilimii basarabene între anii  1875-1881, Judecător Mondial de Onoare în judeţele Bender şi Orhei, a fost consilier superior şi şambelan al Majestăţii Sale împăratul Rusiei. Dînsul a pus pe scară largă dezvoltarea viticulturii şi a fabricării vinului pe moşia sa, a început construcţia renumitelor beciuri pentru păstrarea vinului cu o capacitate de 830 butoaie a cite 700 litri fiecare (1886-1891), pe care le-a terminait fiul său Gheorghe P.Leonard  (1871-1909). P.Leonard a lăsat poruncă în testamentul său să fie îngropat în grădinile de vii, create şi îngrijite de el cu multă dragoste. 

stane_de_piatră

In a. 1861 la 26 noiembrie pe lînga biserica din sat se deschide o şcoală parohială bisericiască, unde se învăţa cititul, rugăciunile şi cîntece bisericeşti, care la 01.09.1891 este înlocuită cu şcoala "gramotă". Doar ceva mai tîrziu, la 01 septembrie a. 1905 are loc deschiderea şcolii de zemstvă cu o singură clasă şi un singur învăţător, premergătoarea gimnaziului de azi. 

La sfîrşitul a. 1893 în s.Speia eraii 555 de locuitori: 275  bărbaţi şi 280 femei.

 

Perioadele interbelică și postbelică

     Începutul sec.XX nu a adus mari schimbări în viaţa locuitorilor satului. Este cunoscut faptul că, cel puţin patru speieni au participat la războiul ruso-japonez, din care doi s-au întors invalizi. Deasemenea se ştie că la 1923 in sat erau 9 văduve ale căror soţi au căzut în luptele din primul război Mondial (1914-1918) şi mai erau 4 invalizi din acest război. Corul bisericesc al satului în a. 1927 a ocupat primul loc în judeţul Bender într-un concurs organizat între colectivele de acest gen.

    În luptele din cel de-al II-ea război mondial au participat mai bine de 100 de speieni, 49 din ei nu s-au mai întors la vatra, căzînd in luptele grele.

    Lupte crîncene s-au dus şi pe capul de pod  Şerpeni-Puhăceni (zonă, în raza căreia se afla  şi s.Speia), în primăvara şi vara a. 1944, care au curmat viaţa a peste 12000 de ostaşi din Armata Sovietică, iar A.Antonov, A.Jejerea, C.Djarchimbaev, I.Corobkin şi S.Ţeiîh pentru eroizmul de care au dat dovadă, s-au învrednicit de titlul de Erou al URSS.

    La 13.06 1941 au fost deportate în Siberia 17 familii de speeni, care erau cei mai buni gospodari şi deasemenea toţi cei ce au fost primari în perioada 1918-1940. Printre aceştea a fost şi familia lui Ion F.Samoil primul cetăţean al satuluuui care a făcut studii superioare de agronomie şi drept la Universitatea din Iaşi, fost deputat în Parlamentul Ţării (a. 1927-1930). în 1949 au mai fost deportate încă 4 familii, în total 14 persoane.

 

Perioada modernă

BisericaMîndria satului este biserica Sf.Mare Mucenic Dumitru construită in anii 1909-1911, parțial distrusă in timpul celui de-al  II-ea război mondial și restaurată in 1981. După restaurare in clădire a fost amenajată expoziţia muzeului gloriei de luptă, care a existat pîna în a.1989, fiind întoarsă creştinilor localnici. La 3 septembrie a.1990 a fost redeschisă și sfințită de Preafericitul Alexii al II-ea, Patriarh al Moscovei si întregii Rusii.

Pe teritoriul satului a activat cea mai mare gospodărie de sere din Republica Moldova „Serele Moldovei" cu o suprafaţă de 24 ha., care producea annual în jurul a 3000 tone de castraveţi şi 1600- 1700 tone de roşii. Deasemenea a mai activate şi o fabrică de conserve, dată în exploatare în a. 1978, cu o capacitate de 45 mln. borcane convenţionale, fabrica de vinuri construită de P.Leonard, care avea capacitatea de-a prelucra pînă la 3000 tone de struguri pe sezon şi a păstra 800000 decalitri de vinuri.

Dintre cei ce s-au remarcat în viaţa republicii este cazul de menţionat, în primul rînd, doctorul habilitat în medicină dl Pavel I. Ciobanu născut la 12.07.1933, care fiind absolvent al facultăţii de medicină avea, deja, la activ 149 de operaţii, caz unic la acel moment în istoria institutului. Tot lui îi aparţine dreptul de autor a preparatului ,,Osteostimulina-C", folosit la vindecarea oaselor rupte. Deţine brevete de invenţie a încă 17 preparate medicinale. A fost de nenumărate ori menţionat cu medalii de aur şi diplome de gr.I la saloanele de invenţii Geneva, Iaşi, Moscova şi alte oraşe.

Alţi originari ai satului care, deasemenea, au ajuns la performanţe de înalt nivel sînt şi Petru Brînză – general-maior, medic militar; Pantelei Untilă – doctor conferenţiar în fizică, cu 35 de publicaţii la activ în domeniul fizicii semiconductorilor;  Nadejda Coteţ – balerină la Teatrul Naţtional de Operă şi Balet din Chişinău;  Mihail Vlas – director general al întreprinderii „MOLDOVAHIDROMAŞ", doctor în ştiinţe tehnice ;  Vera Coteţ-Melniuciuc – medic-ginecolog recunoscut în întreaga republică;  Lidia Popodniac – moderatoare la Televiziunea Naţională; Vlad Coteţ – viceprimar de Chişinău, doctor în ştiinţe seismologice ;  Pavel Ciobanu – aviator militar, etc.

La 01.01.2013 populaţia satului constituia 3271 locuitori. Erau inregistrate 718 case individuale, 3 blocuri de locuit cu 5 etaje şi respectiv 2 cu 4 , în total 256 apartamente.

La moment satul dispune de importante edificii de menire social-culturală:

–       Gimnaziu pentru 380 elevi

–       Grădiniţă de copii (capacitate 225 copii)

–       Centru de sănătate ( capacitate -100 vizite/zi )

–       Punctul de Asistenţă Medicală Urgentă 

–       Bibliotecă

–       Muzeu

–       Cămin cultural

–       Cafenea „La izvor”

–       Oficiu poştal

–       Hotel, magazine, baruri.

 

Text – Dumitru Valentin, directorul muzeului sătesc Speia, colaborator științific

Lasă un răspuns